Pe 22 aprilie se împlinesc 22 de ani de la moartea unuia dintre cei mai de seamă oameni de cultură ai secolului XX – savantul Mircea Eliade. Istoric al religiilor, filosof al religiilor, eseist, prozator, profesor universitar la Universitatea din Chicago din 1957, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume ştiinţifice, opere literare şi eseuri filozofice traduse în 18 limbi şi a circa 1200 de articole şi recenzii cu o tematică extrem de variată, foarte bine documentate. Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale personale şi manuscrisele inedite.
Dincolo de atât de variatele sale preocupări, Mircea Eliade va rămâne în primul rând ca unul dintre cei mai de seamă istorici ai religiilor din lume. Viziunea sa asupra „sacrului şi profanului”, asupra complexului fenomen religios din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, a readus în centrul preocupărilor omului dimensiunea religioasă a existenţei. Prin contribuţia sa unică, domeniul Istoriei Religiilor a căpătat valenţe noi şi o importanţă deosebită în peisajul spiritual al umanităţii. Pentru ca a subliniat cu putere adevărul că omul este mai presus de toate „homo religiosus”, iar adevărata valoare a fiinţei umane este dată tocmai de religiozitate, de raportarea sa la divinitate.
