Sf. Ierarh Vasile cel Mare

sfantul-vasile-cel-mare.png  Sfântul Vasile cel Mare Arhiepiscopul Cezareii Capadociei, este unul dintre cei mai importanţi Sfinţi Părinţi ai Bisericii creştine şi totodata unul dintre cei mai mari teologi creştini. Acest Sfânt Părinte a trăit între anii 330-379 d. Hs., în vremea Sfântului  Împarat Constantin cel Mare, până în zilele împăratului eretic Valens, cel căzut în rătăcirea lui Arie. S-a născut în Cezareea Capadociei, din părinţi dreptcredincioşi şi înstăriţi – Emilia şi Vasile. Familia sa a fost una renumită în istoria creştinismului, pentru că a dat nu mai puţin de patru sfinţi pomeniţi cu evlavie în calendarul creştin: tatăl său – Sf. Vasile cel Batrân – a fost un renumit învăţător în Pont, sora sa  – Sf. Macrina – a fost o călugăriţă cu o viaţă deosebită, iar fratele sau – Sf. Grigore din Nyssa – un mare teolog şi scriitor creştin.

Iubitor de învăţătură şi înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile şi-a îmbogăţit mintea cercetând, rând pe rând, şcolile din oraşul său Cezareea, apoi din Bizanţ, mergând până la Atena, cea mai vestită şcoală din timpul său, remarcându-se încă de tânăr prin profunde cunoştinţe de filosofie, astronomie, geometrie, medicină şi retorică, ceea ce se poate vedea din operele sale de o valoare incontestabilă. În timpul studiilor   l-a întâlnit pe Sfântul Grigorie de Nazianz (viitor Arhiepiscop al Constantinopolului), cu care a legat o strânsă şi sfântă prietenie. După studii, Sfântul Vasile a devenit un strălucit profesor in NeoCezarea.

Sub influenţa sorei sale Macrina, Sfântul Vasile s-a apropiat mai mult de Biserică, iar episcopul Cezareii,  Dianius, care îl aprecia deosebit de mult, l-a încurajat să accepte o slujba bisericească.
În căutarea căilor spre desăvârşirea spirituală, Sf.Vasile a vizitat multe mânăstiri din Egipt, Siria, Palestina şi Mesopotamia. La întoarcerea în Pont el a înfiinţat o mânăstire pe malul Iris-ului.
A fost ales în scaunul de Arhiepiscop al Cezareei în anul 370, în vremuri grele pentru Biserică, când ereticii lui Arie şi Macedonie izbutiseră să atragă de partea lor pe însuşi împăratul Valens. Sfântul Vasile a dus o lupta aprigă, prin scris şi cuvânt, luminând creştinătatea şi apărând învăţătura creştina despre Sfânta Treime. Şi-a atras mânia împăratului şi a suferit multe prigoniri din partea lui, pentru apărarea acestei dogme capitale a creştinătăţii. Scrierile sale au o mare importanţă teologică şi au fost traduse în lumea întreagă. Sf. Vasile a scris câteva cărţi împotriva ereticului Eunomius şi a arianismului în general, în care apara dogma Trinităţii. În lucrarea De Spiritu Sancto, Sfântul Vasile tratează magistral învăţatura creştină despre Sfantul Duh şi combate anumite teorii care negau existenţa Duhului Sfant. El a scris de asemenea un mare numar de lucrări de exegeză biblică despre Psalmi, Isaia si Iov, un numar mare de predici şi multe discursuri la diferite ocazii. Alte importante scrieri ale sale sunt: Regulile Monahale, Despre Judecata lui Dumnezeu, Despre Religie şi un numar de 366 epistole, multe cu caracter dogmatic, iar altele apologetice. O alta importantă scriere este Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, folosită şi astăzi în cultul creştin. Sfântul Vasile este unul dintre „Cei Trei Capadocieni” (alături de Sf.Grigorie din Nyssa şi Sf. Grigore de Nazianz) străluciţi teologi ai lumii creştine.

Sfântul Vasile este considerat părintele monahismului oriental. Scrierile sale din perioada călătoriilor la locurile sfinte pun bazele vietii monahale sistematice. Regulile monahale pe care le-a scris sunt până astăzi normative pentru monahismul răsăritean. Sfântul Vasile a îndreptat şi unele lipsuri ale monahismului din timpul său, îndemnându-i pe monahi să se nevoiască nu numai în folosul mântuirii persoanale, ci şi în folosul semenilor. Este cel dintai ierarh care a întemeiat, pe lângă Biserică, azile şi spitale, în ajutorul celor săraci şi neputincioşi, îndemnând pe cei înstăriţi să folosească avuţiile lor, ajutând pe cei nevoiaşi şi lipsiţi. Opera sa caritabilă remarcabilă complexul creştin Vasiliada din Cezareea – rămâne peste veacuri un model de împlinire a poruncii iubirii prin fapte ale milei creştine.

S-a mutat la Domnul la vârsta de doar 50 de ani, în ziua de 1 ianuarie, plâns de credincioşi dar şi de necredincioşi, care-l iubeau şi-l cinsteau pentru bunătatea şi înţelepciunea lui. Cei zece ani ca arhiepiscop în Cezareea Capadociei au fost deajuns pentru ca el să intre în istorie cu numele de Sfântul Vasile cel Mare. E prăznuit şi pe 1 ianuarie şi pe 30 ianuarie de sărbatoarea Sfinţilor Trei Ierarhi (alături de Sf. Grigorie de Nazianz şi Sf. Ioan Gura de Aur).

 Alte informatii găsiţi  şi pe site-ul:  http://www.sfantulvasilecelmare.info/Viata-Sf-Vasile.doc

3 răspunsuri la Sf. Ierarh Vasile cel Mare

  1. […] a rămas în memoria creştinătăţii cu nemele de  cel Mare. Despre viaţa sa am mai amintit şi aici. Pentru că de la Sfântul Vasile cel Mare – primul dintre Sfinţii Trei Ierarhi (Vasile, […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: