132 de ani de la naşterea lui Brâncuşi

brancusi.gif Pe 19 februarie se împlinesc 132 de ani de la naşterea marelui artist plastic român de talie mondială – Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris). A fost un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi a viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuşi a fost ales postum membru al Academiei Române. A fost al cincilea copil al lui Nicolae şi Maria Brâncuşi. Prima clasă primară o face la Peştişani apoi continuă şcoala la Brădiceni. Copilăria îi este marcată de dese plecări de acasă şi ani lungi de ucenicie în ateliere, prăvălii şi birturi.

    După ce a urmat Şcoala de Arte şi Meserii în Craiova (18941898) a mers la Bucureşti unde a absolvit Şcoala de Belle-Arte în 1902. Pleacă în 1904 la studii la München, dar după şase luni o porneşte pe jos prin Bavaria, Elveţia până la Langres (Franţa), de unde ia trenul până la Paris. În 1905 reuşeşte la concursul de admitere la cunoscuta École Nationale Supérieure des Beaux-Arts.

   Până în 1914 participă cu regularitate la expoziţii colective din Paris şi Bucureşti, inaugurând ciclurile Păsări Măiestre, Muza adormită, Domnişoara Pogany. Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuşi se desfăşoară în toată amploarea ei. Operele sale de seamă din ciclul Pasărea în văzduh, ciclul Ovoidului precum şi sculpturile în lemn datează din această perioadă. În acelaşi timp Brâncuşi participă la cele mai importante expoziţii colective de sculptură din Statele Unite ale Americii, Franţa, Elveţia, Olanda, Anglia. În atelierul său din Impasse Ronsin, în inima Parisului, Brâncuşi şi-a creat o lume a lui, cu un cadru şi o atmosferă românească. Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris (Centre Pompidou) are un număr important de lucrări ale lui Brâncuşi, lăsate moştenire împreună cu tot ce se afla în atelierul său.

    coloana_fara_sfarsit.jpg În România, în epoca de început a socialismului, Brâncuşi a fost contestat ca unul din reprezentanţii formalismului burghez cosmopolit. Abia în 1964 Brâncuşi a fost redescoperit în România ca un geniu naţional şi, în consecinţă, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu cu Coloana fără sfârşit, Masa tăcerii şi Poarta sărutului a putut fi amenajat şi îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un un sfert de veac.

    Va rămâne unul dintre cei mai reprezentativi şi mai recunoscuţi internaţional dintre artiştii plastici români. Operele sale, deosebit de apreciate, reflectă într-un mod deosebit spiritul poporului român pe care marele artist l-a iubit atât de mult.

Anunțuri

2 Responses to 132 de ani de la naşterea lui Brâncuşi

  1. V.Madalina spune:

    Iată ce spunea Brâncuşi: “Am venit să vă aduc bu­curie curată. Bucuria – pe care o poţi culege de oriunde şi oricând. Priviţi lucrurile până când o să le vedeţi, până când vi se arată bucuria lor. Eu aproape de Dumnezeu le-am văzut. (…) O pasăre fără somn care vrea să fie om. Vreau ca pasărea mea să umple tot văz­du­hul. (…) Oameni înapoi la natură, la cuminţenia pământului. La iubire. Iubirea cheamă iubire. A iubi? A zbura? Toată viaţa am cântat esenţa zborului. (…) Artiştii sunt cei care au omorât arta! În artă nu trebuie să fie străini! Lumea poate fi salvată prin artă! Pentru că ceea ce legi tu aici pe Pă­mânt se leagă şi-n Ceruri. Arta nu este întâmplare. Arta este iubire. Numai aşa îi putem mul­ţu­mi lui Dumnezeu. (…) Viaţa trebuie luată de piept. Viaţa e ca ba­nul. Trebuie să ştii cum s-o prinzi şi cum s-o risipeşti. Eu cu veselia am dus-o. Mizeria era crun­tă. Dar alunecam deasupra ei cu veselia. Eram tânăr, iubeam viaţa şi mă bu­curam. Bucuria cu care lucrează ar­tistul e inima artei sale. (…) Când încetăm la a mai fi copii suntem deja morţi. Copiii, numai co­piii, posedă acea bucurie esenţială. Asta vreau eu s-aduc cu sculpturile mele”.

  2. Alex Androne spune:

    Frumoase cuvinte! Cand vom intelege cu adevarat ca arta este iubire si mesajul omului catre divinitate, vom intelege cu adevarat sa iubim frumosul si sa-l aducem mai deplin in viata noastra. Multumim pentru acest mesaj Madalina!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: