Evanghelie Zappa şi Jocurile Olimpice

În această perioadă, pe toate canalele media, un loc deosebit de important îl ocupă Jocurile Olimpice – manifestări sportive de mare anvergură, organizate odată la patru ani, în diverse locaţii ale globului, alese după criterii tot mai complexe, cu mulţi ani înainte de manifestarea propriu-zisă. Anul acesta Olimpiada s-a organizat la Beijing, în capitala Chinei. Totul a fost strălucitor, întrecerile sportive au încântat milioanele de spectatori şi telespectatori. Sportul devine cu fiecare manifestare internaţională de acest gen, un fenomen de masă tot mai important, un spectacol şi un mijloc de socializare, de apropiere între oameni şi popoare, o competiţie bazată pe sportivitate, respect şi acceptarea necondiţionată a meritelor învingătorilor. O alternativă paşnică la confruntările sângeroase de pe teatrele de război din lumea întreagă.

Avându-şi originea în întrecerile organizate de vechii greci în ţinuturile Olympiei, în centrul vechii Elade, Jocurile Olimpice moderne au ajuns la un nivel de dezvoltare şi organizare nebănuit cu ani în urmă. Selectarea participanţilor este tot mai riguroasă, iar simpla participare la această competiţie este un titlu de glorie pentru orice sportiv din lumea aceasta.

Foto: Ruinele edificiilor sportive antice din Olympia (Grecia)

Noţiunea de întrecere sportivă a apărut la greci în timpurile străvechi, legată mai întâi de ritualurile funerare şi de sărbătorirea eroilor din războaie. Prima dintre olimpiadele antice recunoscute a fost cea din anul 776 înainte de Hristos. Atleţii se prezentau, cu o lună înaintea jocurilor, în faţa hellanodikes-ilor (corpul de oficiali ai întrecerilor olimpice), care verificau sub toate raporturile calităţile participanţilor. Concurentul trebuia sa fie grec, om liber (nu sclav), să prezinte evidente virtuţi atletice şi să fi câştigat şi alte concursuri sportive. O altă condiţie era aceea ca aspiranţii la gloria olimpică să fi efectuat, în prealabil, în patria natală, antrenamente de pregătire timp de o lună, în cantonament. Dovada efectuării acestui stagiu de pregătire trebuia prezentată oficialilor de la Olympia.

Foto: Acropolele din Atena – simbol al unei civilizaţii strălucite

O altă legendă afirmă că marele erou grec Heraklios a debarcat la Olympia, venind dinspre Creta cu 15 secole î.Hr. şi i-a pus la întrecere pe cei patru fraţi ai săi: Epimede, Idas, Peoneu si Lasius. A stabilit un traseu de 600 de picioare proprii (197,27 m), iar pe fratele învingător l-a încununat cu o ramură de măslin (stabilind astfel tradiţia încununării cu laurii olimpici). Concurenţii trebuiau să aibă un comportament ireproşabil (serbările erau închinate lui Zeus!) şi să dea dovadă de nobleţe, modestie, respect şi cinste – virtuţi care au rămas până astăzi ca o emblemă a spiritului olimpic. Mărturie a acestor vestite întreceri stau vestigiile arheologice din Grecia, care vorbesc de la sine despre această mare civilizaţie a umanităţii.

După începutul primului mileniu creştin, odată cu decretarea credinţei creştine ca religie oficială în întregul Imperiu Roman, importanţa Jocurilor Olimpice a scăzut, fiind apoi interzise prin decret imperial în anul 393, de către împăratul Teodosie, pentru faptul că erau asociate cu religia păgână a vechilor greci. Au trecut mai bine de 1000 de ani până ce ideea olimpismului avea să renască în spiritele oamenilor din societatea modernă, tot mai deschisă spre valorile trecutului, spre acele izvoare ale civilizaţiei omeneşti.

Când vorbim despre reînfiinţarea Jocurilor Olimpice moderne, invariabil este amintit baronul francez Pierre de Coubertin, cel care la 25 noiembrie 1892, în amfiteatrul celebrei universităţi pariziene Sorbona, lansa ideea reluării Jocurilor Olimpice din antichitatea greacă. Ideea baronului de Coubertin a fost pusă în practică doi ani mai târziu, în 1894, în urma deciziei luate de Congresul Internaţional de la Paris, privind restabilirea Jocurilor Olimpice moderne. Este de netăgăduit meritul incontestabil al baronului de Coubertin în renaşterea acestor manifestări sportive de o importanţă şi o anvergură extraordinare.

Însă, puţini oameni sunt aceea care ştiu că ideea reînvierii olimpismului a apărut la jumătatea secolului XIX, cu mai mulţi ani înaintea baronului francez. Cel care a lansat pentru prima oară ideea renaşterii olimpismului modern, a fost Evanghelie Zappa (1800-1865) – moşier, negustor şi întreprinzător român de origine greacă, vestit la mijlocul secolului al XIX-lea atât în Ţările Române, cât şi în Grecia.

Cel socotit adevăratul iniţiator al ideii întemeierii Olimpiadelor moderne, Evanghelie Zappa s-a născut în localitatea Lampobo (sau Lamparo) din provincia otomană Epir, actualmente în Albania, ca cel mai mic fiu dintr-o familie cu 3 copii. Tatăl său – Vasile Zappa, a fost comerciant, iar mama – Sotira, provenea dintr-o familie vestită de aromâni. A participat la războiul ruso-turc, luptând pe teritoriul Munteniei. A făcut parte din mişcarea Eteria. S-a alăturat trupelor militare de aromâni conduse de vestitul Marcu Bociari, un mare luptător din Balcani, alături de care a luptat pentru eliberarea Greciei, ajungând chiar aghiotantul acestuia. A emigrat în Ţara Românească, în jurul anului 1833, părăsind Grecia datorită nemulţumirilor legate de noua organizare militară a Greciei de după eliberarea acesteia din robia turcească. În Ţara Românească s-a ocupat cu comerţul de cereale şi cu agricultura, arendând terenuri, apoi cumpărându-le, devenind în scurt timp un vestit şi respectat moşier. A practicat cu succes metode moderne de agricultură, cum ar fi asolamentul culturilor şi a obţinut venituri fabuloase. În 1844 a cumpărat moşia Broşteni din judeţul Ialomiţa, de la serdarul Ioan Al. Filipescu, ginerele domnitorului Gheorghe Bibescu. În 1857 a ridicat aici un conac măreţ, loc al numeroaselor întâlniri cu oameni politici şi de cultură de seamă, lucru consemnat în memoriile acestora. În 1859 a ctitorit tot aici şi o biserică, alături de zidurile căreia se află mormântul lui Zappa. În 1846, domnitorul Gheorghe Bibescu i-a acordat rangul de pitar pentru donaţia de grâu făcută pe timpul unei mari secete. A devenit prieten cu Gheorghe Bibescu, Alexandru Ioan Cuza – viitorul domnitor, Ioan Al. Filipescu şi Barbu Catargiu (de la care a cumpărat moşii) şi care au fost ulterior prim-miniştri, cu poetul Dimitrie Bolintineanu (tot de origine aromână, devenit ministru al Instrucţiunii publice şi iniţiator al întemeierii şcolilor româneşti pentru aromâni în Imperiul Otoman). A făcut multe acte de binefacere, a sprijinit cultura, învăţământul, Biserica, precum şi multe iniţiative de seamă ale oamenilor politici români din vremea sa. Este considerat un donator de seamă şi membru fondator al instituţiei Academiei Române.

Ceea ce a rămas consemnat în dreptul numelui său, în mod deosebit, este iniţiativa de a reînfiinţa Jocurile Olimpice, ca simbol al frăţietăţii şi bunei înţelegeri între oameni şi între popoare. Ideea sa a fost socotită la început o utopie, iar unii chiar au respins-o. În jurul anului 1850 el a început o amplă campanie de reluare a Olimpiadelor. Chiar dacă nu s-a înfăptuit nimic aici, pe pământ românesc, important este de subliniat că această idee a fost enunţată pentru prima oară în România. Zappa chiar a lăsat în testamentul său din 30 noiembrie 1860, redactat în comuna ialomiţeană Broşteni, o indicaţie precisă în acest sens. De altfel, el a continuat iniţiativa pe tărâm grecesc. A scris regelui Otto I al Greciei, făcându-i o propunere concretă: „Restaurarea Jocurilor Olimpice, care să fie celebrate la fiecare patru ani, după învăţăturile vechilor greci, strămoşii noştri”. Acesta şi-a arătat disponibilitatea şi dorinţa de a sprijini această iniţiativă. Guvernul grec a aprobat organizarea întrecerilor olimpice, dar a lăsat pe umerii lui Zappa răspunderea financiară. Evanghelie Zappa trebuie considerat întemeietorul Jocurilor Olimpice moderne, pe care a început sa le organizeze la Atena, din fonduri proprii, în anul 1859. A stabilit ca acestea să se numească Olympii şi să se organizeze periodic, o dată la patru ani.

Foto: Stadionul Olympic din Atena la prima Olympiadă (1859) şi astăzi

Prima Olympiadă organizată de Zappa a costat în jur de 3000 de galbeni austrieci, o sumă mare pentru acea vreme, bani donaţi în totalitate de către acesta. Tot la Atena, el a înfiinţat “Instituţia Olimpicelor” şi a finanţat construirea unui complex expoziţional numit “Stabilimentul Olimpicelor”, care se va finaliza abia după moartea sa şi care îi poartă până astăzi numele: “Zapeion”, o clădire impunătoare din centrul Atenei. Ceea ce a început într-un mod modest, prin eforturi personale singulare, avea să se desăvârşească după moartea sa, odată cu decizia luată la Paris în 1892. Ideea extraordinară a valahului Evanghelie Zappa s-a împlinit în ceea ce deja numim de mai bine de 100 de ani: Jocurile Olimpice moderne.

Foto: Clădirea Zapeion din Atena

Este important de amintit aici şi persoana prinţului George Bibescu, fiul domnitorului român Gheorghe Dimitrie Bibescu, care, aflat la Paris, a intrat în contact cu baronul Pierre de Coubertin, ajungând ca în 1899 să fie ales membru al Comitetului Internaţional Olimpic. România a devenit astfel al 16-lea stat din lume membru al forului internaţional olimpic.

Actele de caritate ale lui Evanghelie Zappa au continuat şi după moartea sa, prin donarea, conform testamentului său, de fonduri băneşti importante pentru şcoli, orfelinate, spitale, biserici şi prin ajutoarele oferite celor săraci. Mormântul său se găseşte în localitatea ialomiţeană Broşteni. Din păcate, conacul său vestit pe vremuri, s-a ruinat, rămânând doar zidurile ce mai amintesc de strălucirea de altă dată.

La 200 de ani de la naşterea sa (în anul 2000), Evanghelie Zappa a fost omagiat de Academia Română printr-o sesiune ştiinţifică. Ansamblul monumental ridicat de el la Broşteni (Ialomiţa), a început să fie restaurat şi repus în valoare, iar numele său reconsiderat şi amintit în numeroase lucrări ştiinţifice, manifestări omagiale, simpozioane, atât în România, cât şi în Grecia. Despre personalitatea marelui Zappa, precum şi despre inscripţiile care s-au păstrat la Broşteni în biserica zidită de el sau în cavoul funerar, recomand articolele d-lui prof. Ştefan Grigorescu (aici şi aici).

Foto: Biserica ctitorită de Evanghelie Zappa şi ruinele conacului din Broşteni

Aflaţi încă sub impresia ultimelor Jocuri Olimpice, se cuvine să ne amintim de Evanghelie Zappa şi de toate faptele sale măreţe. Cinstindu-i memoria aşa cum se cuvine.

Foto. Mormântul lui Evanghelie Zappa situat în localitatea Broşteni (Ialomiţa)