Articole – index

În acest loc va fi afişată lista tuturor articolelor publicate pe această pagină şi link-urile către acestea. Pentru lecturare, daţi click pe tilul dorit. Lectură plăcută şi (sperăm!) folositoare! Aşteptăm şi comentariile d-voastră.

Articole „Ora de Religie” – index

Luna decembrie 2007

  1. De ce „Ora de religie”?
  2. Crăciunul – sărbătoarea bucuriei!
  3. La mulţi ani fericiţi tuturor!

Luna ianuarie 2008

1. Sf. Ierarh Vasile cel Mare

2. Botezul Domnului (Boboteaza) – 6 ianuarie

3. Sărbătoarea Sf. Ioan Botezătorul – 7 ianuarie

4. Despre Botezul creştin

5. Cercul de religie (CNMV Slobozia)

6. Ziua lui Eminescu

7. „De ce sunt creştin?”

8. Sf. Antonie cel Mare – 17 ianuarie

9. Monografia Mânăstirii Balaciu

10.Explicarea numelor creştine

11. Sf. Ierarh Bretanion al Tomisului (sec.IV)

12. Ziua Unirii (24 ianuarie)

13. Cuvinte pentru suflet (Sf.Simeon Noul Teolog)

14. Ziua Colegiului Naţional „MIhai Viteazul” din Slobozia

15. „Jurnal discontinuu cu N.Steinhardt” – de Ioan Pintea

16.Sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi – 30 ianuarie

17. Despre ziarul „Lumina de duminică”

18. „Ora de religie” după 1000 de vizite

19. Cuvinte pentru suflet (Sf. Efrem Sirul)

Luna februarie 2008

1. Întâmpinarea Domnului – 2 februarie

2. Cuvinte pentru suflet (Sf. Ioan Gură de Aur)

3. Rugăciunea copiilor

4. Mutarea la Domnul a Arhiepiscopului HRISTODULOS al Greciei

5. „Dorinţa regăsirii” (Duminica lui Zaheu vameşul)

6. Ziarul „Lumina de duminică” – nr.5/3 februarie 2008

7. Despre ora de religie în şcoală

8. In memoriam Patriarhul Teoctist

9. Sf. Mucenic Haralambie – 10 februarie

10. 127 de ani de la moartea lui Dostoievski

11. Documentar despre Leonardo da Vinci

12. Sărbătoarea creştină a Sf. Valentin

13. Vizita Principelui Radu de Hohenzollern la Slobozia – 14 februarie

14. „Ora de religie” la 2000 de vizite

15. Sf. Martir Terodor Tiron (17 februarie)

16. „Înălţarea prin smerenie” – duminica vameşului şi a fariseului

17. 132 de ani de la naşterea lui Brâncuşi

18. Campania „Nu vrem liceu fără Dumnezeu!”

19. Cuvinte pentru suflet („Uşile pocăinţei”)

20. „Întoarcerea dintru risipire” – duminica fiului risipitor

21. Sf. Martir Policarp al Smirnei (23 februarie)

22. Cercul de religie – 26 februarie 2008

23. Sf. Ioan Casian şi Sf. Gherman din Dobrogea (29 februarie)

24. Sâmbăta morţilor („Moşii de iarnă”)

Luna martie 2008

  1. Duminica lăsatului sec de carne (a Infricoşătoarei Judecăţi)
  2. Biserica de lemn de pe insula Kiji (Rusia)
  3. Ziarul „Lumina de duminică” – nr.9/2 martie 2008
  4. Aniversarea Părintelui Teofil Părăian
  5. Sfinţii 40 de Mucenici
  6. Duminica Iertării ( a lăsatului sec de branză)
  7. Intalnirea profesorilor de religie din judeţul Ialomiţa (12 martie 2008)
  8. Sf.Simeon Noul Teolog (12 martie)
  9. Duminica Ortodoxiei
  10. Sf.Cuvios Alexie – „Omul lui Dumnezeu” (12 martie)
  11. Sfantul Patrick – Iluminătorul Irlandei
  12. Ziarul „Lumina de duminică” – 16 martie 2008
  13. Rugăciunea Sf.Efrem Sirul – rugăciunea Postuluii Mare
  14. „Lumea credinţei” – 5 ani de aparţie în spaţiul publicistic românesc
  15. Urare pascală
  16. Duminica a 2-a din Postul Mare (Vindecarea slăbănogului din Capernaum)
  17. Sărbătoarea Buneivestiri (25 martie)
  18. Ziarul „Lumina de duminică” – 23 martie 2008
  19. „Foame şi sete după Dumnezeu” – o carte pentru Postul Mare
  20. In memoriam Nicolae Steinhardt (30 martie)
  21. Duminica Sfintei Cruci (a 3-a din Postul Mare)
  22. Nichita

Luna aprilie 2008

  1. Sf. Maria Egipteanca – 1 aprilie
  2. Sonet – de Alexandru Vlahuţă
  3. Ziarul „Lumina de duminică” – nr.13/30 martie 2008
  4. Pomenirea Sfântului Părinte Ioan Paul al II-lea
  5. Duminica Sf. Ioan Scărarul ( a 4-a din Postul Mare)
  6. Cuvinte pentru suflet
  7. „Iubire” – de Cristian Simion
  8. Pomenirea Sf. Ierarh Calinic de la Cernica (11 aprilie)
  9. Sf. Mucenic Sava de la Buzău (12 aprilie)
  10. „Rugăciunea”- de Nichita Stănescu
  11. Cuvinte pentru suflet (Pavel Evdokimov)
  12. Marele Leonardo
  13. „Metanie” – de Radu Gyr
  14. Preotul Alexandru Marinescu din Maia la 100 de ani
  15. Sâmbăta lui Lazăr – pomenirea morţilor
  16. Duminica Floriilor – Intrarea Domnului în Ierusalim
  17. Mircea Eliade (1907-1986)
  18. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie)
  19. Joia Mare
  20. Vinerea Mare – Răstignirea Domnului
  21. Vinerea Mare – Prohodul Domnului
  22. HRISTOS A INVIAT!
  23. Sfintele Paşti la Slobozia
  24. Săptămâna Luminată

Luna mai 2008

  1. Izvorul tămăduirii
  2. Ziarul “Lumina de duminică” – nr.17/27 aprilie 2008
  3. Incredinţarea lui Toma
  4. Paştele blajinilor
  5. „Călătorie spre locul inimii” – de Vasile Voiculescu
  6. Dreptul Iov (6 mai)
  7. Simpozion Internaţional – Amara 10-11 mai 2008
  8. „Mărturisire” – de Daniel Turcea
  9. Chipuri sfinte
  10. Duminica slăbănogului de la Vitezda (a 4-a după Sf.Paşti)
  11. Ziarul „Lumina de dumninică” – nr.19/11 mai 2008
  12. Sfinţii Impăraţi Constantin şi Elena (21 mai)
  13. „Macii” – de Magda Isanos
  14. In memoriam – Ioan Petru Culianu
  15. Revedere după 20 de ani…
  16. Sf. Martir Iuliu Veteranul (27 mai)
  17. Ziarul „Lumina de duminică” – nr.20/18 mai 2008

Luna iunie 2008

  1. Ani de liceu
  2. Chipuri sfinte (1-4 iunie)
  3. Inalţarea Domnului
  4. Ziua mediului (5 iunie) – grija creştinilor faţă de natura înconjurătoare
  5. „Imn al Invierii” – de Valeriu Gafencu
  6. Festivalul Naţional de Literatură religioasă tânără – ediţia I
  7. „Cuvinte pentru suflet” – de Sf. Ioan Gură de Aur
  8. Mai mult decât o aniversare
  9. Prezenţa icoanelor în şcoli nu constituie discriminare
  10. Ultimul clopoţel
  11. Pomenirea morţilor – „Moşii de vară”
  12. Duminica Rusaliilor – „ziua de naştere a Bisericii”
  13. Sărbătoarea Sfintei Treimi
  14. Eminescu…
  15. Sărbătorile Municipiului Slobozia
  16. Dan Puric: „Cine suntem?” – Editura Platytera, 2008
  17. Mitropolitul Grigorie Dascălul al Tării Româneşti (22 iunie)
  18. Duminica I-a după Rusalii – „a tuturor sfinţilor”
  19. A început BAC-ul!
  20. Naşterea Sf.Ioan Botezătorul (Sânzienele/Drăgaica) – 24 iunie
  21. Sf. Niceta de Remesiana (24 iunie)
  22. Sf.Apostoli Petru şi Pavel (29 iunie)
  23. Duminica a 2-a după Rusalii (a Sfinţilor români)
  24. Mitropolitul Andrei Saguna al Transilvaniei (28 iunie 1873)
  25. Sf. Ierarh Ghelasie de la Râmeţ (30 iunie)

Luna iulie 2008

  1. Dreptcredinciosul Voievod Stefan cel Mare şi Sfânt (2 iulie)
  2. „Contemporan” – de Vasile Voiculescu
  3. S-au afişat rezultatele la BAC!
  4. Ziua naţională a Americii (4 iulie)
  5. Despre grijile vieţii
  6. Sfinţii Martiri Epictet şi Astion din Halmyris (8 iulie)
  7. „Luceferii ştiinţei” – de Sf.Ioan Iacob Hozevitul
  8. Sf.Olga (11 iulie) şi Sf. Vladimir(15 iulie) – Apostolii Rusiei
  9. Sf.Veronica (12 iulie)
  10. Credinţă şi smerenie
  11. „Odinioară şi acum” – de Sf. Ioan Iacob Hozevitul
  12. Sf. Martir Emilian de la Drostorum (18 iulie)
  13. Sf. Profet Ilie Tesviteanul (20 iulie)
  14. Sf. Mironosiţă Maria Magdalena (22 iulie)
  15. Balcic – oraşul Reginei Maria (I)
  16. Pericolul demonizării
  17. Sf. Mucenic Pantelimon (27 iulie)
  18. Vindecare şi iertare
  19. 96 de ani de la naşterea lui Nicolae Steinhardt (29 iulie)
  20. 1 an de când P.F.Patriarh Teoctist s-a mutat la Domnul (29 iulie)
  21. „Frate dragă” – de Valeriu Gafencu

Luna august 2008

  1. „Modelul” Elisabeta Rizea
  2. A început Postul Sfintei Marii (1-15 august)
  3. „Vederea lui Dumnezeu”
  4. Aleksandr Isaievici Soljeniţîn – o existenţă de excepţie
  5. Sfântul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul (5 august)
  6. Schimbarea la faţă a Mântuitorului (6 august)
  7. Pelerin pe meleaguri româneşti (I)
  8. Să nu uităm niciodată! (Hiroshima şi Nagasaki)
  9. 407 ani de la moartea lui Mihai Viteazul (10 august 1601)
  10. Adormirea Maicii Domnului (15 august)
  11. Iisus Hristos – „pâinea vieţii”
  12. Sfinţii Martiri Brâncoveni (16 august)
  13. „Iisus Hristos – limanul cel adevărat al vieţii noastre”
  14. In memoriam – Părintele Galeriu / Iosif Sava
  15. Evanghelie Zappa şi Jocurile Olimpice
  16. „Metanie” – de Radu Gyr
  17. Puterea credinţei
  18. „Caut” – de Vasile Voiculescu
  19. In memoriam – Zoe Dumitrescu Buşulenga (20 august 2006)
  20. Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august)
  21. In memoriam – Mitropolitul Antonie Plămădeală (29 august 2005)
  22. Sf. Ierarh Alexandru – Arhiepiscopul Constantinopolului (30 august)
  23. Virtutea iertării

Luna septembrie 2008

  1. Anul Nou bisericesc (1 septembrie)
  2. Sfântul Prooroc Moise (4 septembrie)
  3. „Re-naştere întru Hristos”
  4. Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie)
  5. „Să nu uităm niciodată” (11 septembrie 2001)
  6. Inălţarea Sfintei Cruci (Ziua Crucii) – 14 septembrie
  7. Sună clopoţelul!
  8. „Oricine iubeşte o floare” – de Costache Ioanid
  9. Manuscrisele de la Marea Moartă pe internet
  10. Urmarea lui Hristos
  11. Săptămâna excelenţei în educaţie – Slobozia, 25 septembrie 2008
  12. Sf. Cuvios Siluan Athonitul (24 septembrie)
  13. Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul – „mărturie şi cultură” (27 septembrie)
  14. Pescuirea minunată

Luna octombrie 2008

  1. „Psalm” – de Lucian Blaga
  2. Omagiu Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae (5 octombrie 1993)
  3. Iubirea vrăjmaşilor
  4. Chipuri sfinte
  5. Hristos – „Semănătorul iubirii”
  6. Pelerin pe melaguri româneşti(II) – pelerinaj la Sf.Parascheva
  7. Sfânta Cuvioasă Parascheva (14 octrombrie)
  8. „La început” – de Necula Gabriela Andra
  9. Sfantul Apostol şi Evanghelist Luca (18 octombrie)
  10. Hristos – Invierea noastra
  11. Sfintii Români Mărturisitori ai credintei strămoşeşti (21 octombrie)
  12. Moaştele Sf. Apostol Pavel aduse la Bucuresti (23-28 octombrie 2008)
  13. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (26 octombrie)
  14. Pelerin pe meleaguri româneşti (III) – Catedrala Patriarhală din Bucuresti
  15. Sfântul Dimitrie cel Nou Basarabov (27 octombrie)
  16. Canonizarea unor Sfinţi români

Luna noiembrie 2008

  1. Pilda răspunsurilor despre viaţa veşnică
  2. „Există Dumnezeu!” – de Costache Ioanid
  3. Sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil (8 noiembrie)
  4. Hristos – Viaţa noastră cea veşnică
  5. Sfântul Nectarie Taumaturgul (9 noiembrie)
  6. Sfântul Ioan Gură de Aur (13 noiembrie)
  7. Lăsata secului (13 noiembrie)
  8. Ziua Bibliei (13 noiembrie)
  9. Sfântul Apostol Filip (14 noiembrie)
  10. Pilda iubirii mântuitoare
  11. Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei (16 noiembrie)
  12. „Suntem toţi cetăţenii acestei lumi” (acţiune şcolară)
  13. Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie)
  14. Adevărata bogăţie
  15. Sfânta Muceniţă Ecaterina (25 noiembrie)
  16. Sfântul Andrei – Apostolul pământului românesc (30 noiembrie)

5 răspunsuri la Articole – index

  1. Laurentiu spune:

    De ce se serbeaza Pastele la date diferite la catolici si la ortodocsi?

    Anul acesta, diferenta dintre Pastele catolic si cel ortodox este de cinci saptamani. Acest lucru se datoreaza faptului ca cele doua Biserici calculeaza data Invierii Mantuitorului Iisus dupa doua calendare diferite. In 1582, biserica apuseana catolica a trecut la calendarul Gregorian, pe cand rasaritenii ortodocsi au ramas la cel Iulian.
    De asemenea, apusenii se bazeaza pe luna plina ecleziastica, pe cand rasaritenii observa luna plina astronomica, la fel cum privesc si data reala a echinoctiului, in timp ce catolicii se bazeaza pe o data fixa calculata dinainte, conform unor tabele bisericesti. Ortodocsii, in schimb, urmeaza luna plina pascala, care cade la o data calculata pe baza observatiilor astronomice.
    O prima tentativa de uniformizare a datei celebrarii Pastelui in toata lumea crestina a avut loc in anul 325, la initiativa imparatului Constantin cel Mare. Atunci, primul Sinod ecumenic desfasurat la Niceea a adoptat norme clare pentru calculul datei Pastelui, potrivit carora sarbatoarea cade in prima duminica cu luna plina de dupa echinoctiul de primavara. Cand prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara cade duminica, Pastele va fi serbat in duminica urmatoare.
    De-a lungul timpului au existat si alte incercari de a sincroniza Pastele. Una dintre cele mai semnificative a fost Consiliul Bisericilor de la Aleppo, Siria, din 1997, unde s-a convenit ca echinoctiul sa fie recunoscut in functie de observatiile astronomice, luand in seama meridianul de la Ierusalim, unde a avut loc Invierea. Aceasta intelegere nu a fost insa respectata niciodata pana in prezent.

    Diferenta dintre sarbatoarea Pastilor nu are, deci, o baza teologica, fiind vorba despre o diferenta legata de traditiile urmate de cele doua ramuri ale crestinatatii.

    Daca in 2007 catolicii si ortodocsii au sarbatorit impreuna Invierea lui Iisus, in 2008 Pastele catolic este sarbatorit pe 23 martie, iar cel ortodox pe 27 aprilie.

    Pastele catolic de anul acesta nu este cel mai timpuriu posibil, cea mai importanta sarbatoare crestina putand sa cada si pe 22 martie. Asa s-a intamplat in 1761 si in 1818, si se va mai repeta in 2285. Data cea mai tarzie la care poate fi stabilit Pastele catolic este 25 aprilie, asa cum a fost cazul in 1943, dar nu va mai fi pana in 2038.

  2. Alex Androne spune:

    Bun venit aici Laurenţiu! Mulţumiri pentru informaţiile pe care ni le-ai furnizat. Cu voia ta le vom posta pe blog spre cunoştinţa celor care vor citi această pagină. Orice sugestie, colaborare, comantariu sunt binevenite.
    Multa sănătate!

  3. Eli Bud spune:

    Informatii pretioase.

  4. Barbu spune:

    Felicitari si mult succes!
    Sunt interesat de un proiect de lectie pentru clasa VIII cu tema „comuniunea oamenilor cu Dumnezeu.
    Daca ai asa ceva te rog sa-mi trimiti si mie.

  5. Stelian Gombos spune:

    Pentru publicare…

    Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!…

    Mă gândeam, în aceste vremuri, la modul în care istoria este ciclică, la felul în care ea se repetă, fiindcă, iată, asistăm la pervertirea unora dintre noi cu maladia secularismului care evidenţiază ora de religie ca fiind un instrument al stressului şi al discriminării şi care, în consecinţă, invocă îndepărtarea şi înlăturarea acesteia din preajma copiilor noştri căci ar putea fi contaminaţi de duhul îndoctrinării, te pomeneşti, şi de cel al bigotismului ori al pietismului!… Şi acest fapt ar fi în opoziţie cu starea modernă a tânărului asaltat de alte discipline, ştiinţe, curente, doctrine şi instrumente ale educaţiei mai puţin creştine, cum ar fi cea a televizorului sau a calculatorului, nu?!…
    Nu ştiu de ce dar de câţiva ani încoace, suntem ameninţaţi şi asaltaţi, în momentul în care se pune în discuţie schimbarea ori modificarea unei legi (dezvoltarea şi perfecţionarea ei) cu tot felul de probleme, idei, curente şi ideologii, promovate de tot de felul de pseudointelectuali – membri a, te miri ce societate civilă – care sunt deranjaţi ba de (ne)deschiderea dosarelor şi deconspirarea celor ce au colaborat cu securitatea comunistă, ba de existenţa icoanelor în şcolile româneşti, ba de problema manualelor de religie, ba de problema existenţei şi aplicării unei legi a cultelor cât se poate de strâmbă, incompletă ori imperfectă, şi mai ales, de problema discriminării şi a nedreptăţirii bieţilor homosexuali… Chiar şi problema orei şi a statutului orei de religie a mai fost desbătută şi în anii trecuţi… Ce să facem, acestea sunt, după unii, adevăratele şi singurele probleme ale României post comuniste ori post-decembriste – care, iată, de douăzeci de ani se zbate şi se străduieşte să-şi caute locul, rostul, sensul şi importanţa în noua configuraţie geopolitică şi geostrategică, în cadrul institituţiilor globalizante şi globalizatoare ale structurilor europene şi euroatlantice… Şi te pomeneşti că, potrivit unora, Biserica cu ale Ei, ar sta în calea acestor demersuri sau ar încurca pe cineva în acest sens, că vedem că unii se tot împiedică de Ea, aşa, în drumul liber… Problema este că cei care se simt ameninţaţi de influenţele orei de religie (altfel, întotdeauna binefăcătoare) sunt foarte puţini şi foarte slab argumentaţi sau fundamentaţi, dar iată, în schimb, care sunt argumentele noastre, ale celor mult mai mulţi şi dreptcredincioşi, pentru menţinerea ei acolo unde îi este locul, adică în şcoala românească:
    – Prezenţa orei de religie în învăţământul de stat este conformă Constituţiei României, care prevede în art. 32. alin. (7): „Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.” De asemenea, este conformă Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, care prevede în art. 32 alin. (1): „În învăţământul de stat şi particular, predarea religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute.”
    – Disciplina religie se predă în şcolile de stat potrivit Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată, art. 9, alin. (1): „Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea.
    – La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără această disciplină. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină”. Prin urmare, prezenţa disciplinei religie în oferta şcolară este obligatorie din punct de vedere legal, cu posibilitatea pentru elevi de a nu frecventa orele de religie, la solicitarea scrisă a părintelui sau a tutorelui legal constituit.
    – Pentru a se asigura, în mod egal, accesul elevilor la educaţia religioasă, potrivit cultului din care fac parte, Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor prevede în art. 32 alin. (4): „La cerere, în situaţia în care conducerea şcolii nu poate asigura profesori de religie aparţinând cultului din care fac parte elevii, aceştia pot face dovada studierii religiei proprii cu atestat din partea cultului căruia îi aparţin.”
    – Prezenţa religiei în sistemul de învăţământ românesc nu este o inovaţie a perioadei post-decembriste. Legea instrucţiunii publice din 1864, care a stat la baza învăţământului românesc peste trei decenii şi care a fost una dintre primele legi din Europa care instituiau obligativitatea şi gratuitatea învăţământului (după Suedia, Norvegia, Prusia şi Italia, dar înaintea Marii Britanii, Elveţiei, Bulgariei, Serbiei, Franţei), aşeza religia la loc de cinste între obiectele de studiu, atât în cadrul învăţământului primar unde se preda catehismul (art. 32), cât şi în cadrul învăţământului secundar, gimnazial şi liceal, unde se preda „religiunea” (art. 116).
    – În majoritatea statelor Uniunii Europene, cu excepţia Franţei, religia este disciplină şcolară, sub diferite denumiri: Educaţie religioasă (Austria, Danemarca, Germania, Grecia şi Irlanda), Educaţie moral-religioasă (Anglia), Morală şi educaţie religioasă (Portugalia), Educaţie religioasă şi morală (Luxemburg), Creştinism, Religie şi Etică (Norvegia), Religie sau etică (Belgia), Mişcări ideologice religioase (Olanda), Religie (Finlanda, Italia şi Spania). Astfel, statele Uniunii Europene promovează un sistem de învăţământ care valorifică potenţialul educativ al religiei pentru modelarea conduitelor sociale si individuale.
    – Pentru menţinerea disciplinei religie în planurile-cadru ale învăţământului liceal, ca parte a trunchiului comun, în cadrul campaniei Patriarhiei Române „Nu vrem liceu fără Dumnezeu!” s-au primit în anul 2008 peste 140.000 de mesaje de susţinere.
    – În ziua de 29.02.2008, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti, conducătorii şi reprezentanţii cultelor religioase recunoscute în România şi-au exprimat poziţia comună cu privire la menţinerea disciplinei religie în planurile-cadru ale învăţământului liceal, ca parte a trunchiului comun.
    – Disciplina religie propune, nu impune, valori spirituale şi morale ce stau la baza culturii europene şi naţionale, valori la care elevii trebuie să aibă acces în mod liber şi care au un rol formativ deosebit, demonstrat şi de studiile sociologice în domeniu.
    Prin urmare, am senzaţia tot mai pregnantă că spiritul cel autentic cu toate ale sale, incomodează şi deranjează pe unii deoarece constituie o realitate existenţială, puternică şi cât se poate de compactă, conţinând nişte precepte moral-creştine foarte clare şi corect definite. Acest lucru estompează sau atenuează unora duhul lor foarte zdruncinat şi de-a dreptul exhaustiv, ajungând (sărmanii) nişte victime ce revendică „libertatea de conştiinţă” care, chipurile, ar fi înrobită de orele de religie, de icoanele, slujbele ori simbolurile Creştinismului sau, de ce nu, şi ale altor religii!… Cred că, în primul rând, unii ca aceştia sunt victimele secularizării, sau nostalgicii vremurilor prigonitoare împotriva Bisericii, ori sclavii propriei lor conştiinţe, ce este lipsită de o articulare spirituală autentică!… Se ignoră, însă, următorul aspect, şi anume că: libertatea de conştiinţă înseamnă (şi) respectarea libertăţii conştiinţei semenului, mai cu seamă în cazul în care, această conştiinţă – care agreează, ba chiar apără existenţa acestei ore de religie în trunchiul comun (de bază) şi în aria curriculară (părinţi, profesori şi elevi, deopotrivă) lucrează în majoritatea covârşitoare a membrilor acestei ţări!… Suntem întru totul de acord cu respectarea drepturilor unei minorităţii – fie şi aceea a ateilor şi liberilor cugetători, dar aceştia să nu uite totuşi faptul, că în spiritul reciprocităţii, trebuie aplicată şi vice-versa, în caz contrar, vom vorbi într-adevăr, de discriminare!… Nu asistăm, oare, sau nu suntem chemaţi să participăm, din nou, la o lămurire a doctrinei promovată de ideologii secularişti, secularizanţi şi secularizaţi în raport cu învăţătura dreptcredincioşilor creştini, ori se aplică preceptul biblic „nu te teme turmă mică” – în mod distorsionat!… Iar dacă se ajunge în acest loc, în acest fel, este vai de cei care răstălmăcesc scripturile!…
    O altă problemă este aceea a apariţiei a (încă) unui precedent destul de primejdios, aşa încât ne întrebăm şi chiar aşteptăm cu emoţie şi înfrigurare să vedem ce va mai urma: Cine, de unde (de nicăieri şi de aiurea), cu ce petiţii, idei şi soluţii năstruşnice va mai veni că de, mintea (şi conştiinţa în virtutea libertăţii de expresie) lucrează, mai cu seamă într-un stat democratic ca acesta unde, culmea, este invocată discriminarea în condiţiile în care alţii ne laudă sau poate, chiar ne acuză de prea multă toleranţă!… Aşadar, ni se cere să refuzăm şi să renunţăm la Chipul lui Hristos din icoana sufletului nostru şi din viaţa noastră cotidiană, ce trebuie să fie una preponderent spirituală şi eminamente duhovnicească. Oare se doreşte, cumva, să se ajungă şi la respingerea Chipului Hristic din om, mai cu seamă din copiii şi tinerii noştri?… Păi, astfel de încercări s-au mai făcut în istoria (chiar recentă) a poporului nostru, aşa încât ar trebui să dispunem de o oarecare imunitate!… Şi mai ştiam un lucru, şi anume că: atunci când vrei să faci pe victima sau pe eroul cuiva, se impune existenţa şi enunţarea unor dovezi, a unor probe, ori eu nu am văzut şi nu am cunoscut, la noi în ultimii 20 ani, de pildă, nici o victimă a vreunei ore de religie (care fost reintrodusă după anul 1990, cu multă trudă şi sacrificiu, tot din cauza ideologilor atei şi ateizanţi ori ateizaţi), în schimb copii, tineri şi oameni maturi care au primit daruri şi multe binefaceri de la Iisus Hristos Domnul prin intermediul rugăciunilor învăţate în cadrul acestor ore (şi aşa foarte puţine, insuficiente) şi făcute la icoana Sa din clasa şcolii, am cunoscut şi cunosc foarte mulţi, şi cu toţi aceştia ce facem, acum, îi trecem aşa, cu vederea, fără să-i întrebăm şi pe ei ceva?… De fapt aceşti secularişti contemporani au întrebat ei pe cineva, ceva?!…
    Este invocată, adeseori, filozofia absurdului, dar observ că se vrea impunerea chiar a unei evidenţe şi a unei realităţi a absurdului, până la ajungerea chiar la culmea acestuia!… Oricum, cu teoria imposibilului care poate deveni posibil oriunde şi oricum, ne-am obişnuit deja, astfel încât de ce nu ne-am putea acomoda şi cu absurdul ca fiind o normă şi o componenţă firească şi chiar indispensabilă vieţii noastre, ajungând să zicem „răului bine şi binelui rău”, căci şi această problemă (a eliminării orei de religie) face parte tot din categoria lucrurilor ce au fost răsturnate, din punct de vedere axiologic!…
    Dar noi, pentru toate acestea, trebuie să-i mulţumim lui Dumnezeu, odată pentru faptul că ne trezeşte la realitate şi ne invită la trezvie, scoţându-ne din ispita şi păcatul triumfalismului şi al autosuficienţei, iar în al doilea rând pentru că ne dă atâtea prilejuri de cultivare şi chiar de înmulţire a conştiinţei apologetice în vederea (re)activării laturii mărturisitoare şi misionare, toate cu scopul dobândirii mântuirii noastre în Împărăţia cea veşnică a Cerurilor, dimpreună cu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh!…
    Aşadar, să dea Dumnezeu – Cel în Treime slăvit şi lăudat, să putem să le primim pe toate cu bucurie, cu folos duhovnicesc şi cu smerenie şi să îndrăznim înainte cu Mântuitorul, căci „El a biruit lumea” păcatelor, inclusiv cea a necredincioşilor postmoderni şi contemporani, pentru care suntem datori să ne rugăm, chiar la orele şi slujbele pe care ei le resping, să zicem cu toţii: „Iartă-i, Doamne că nu ştiu ce fac!” sau: „Nu le socoti lor păcatul acesta!”.

    Drd. Stelian Gomboş – Consilier
    la Secretariatul de Stat pentru Culte
    din cadrul Guvernului României

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: